Site Loader
Rock Street, San Francisco

Existen?a anumitor valori la unangajat face posibil? apari?ia comportamentelor contraproductive pozitive  RezumatPoate cel mai semnificativ lucru pe care o persoan? îl poate cunoa?tedespre ea însasi este s?-?i în?eleag? propriul sistem de valori. Aproapefiecare lucru pe care-l facem este o reflectare a propriului nostru sistem devalori personale. Ce în?elegem prin valori? Valorile noastre sunt ceea ce dorimdin via??. Nimeni nu se na?te cu un set de valori.

Majoritatea valorilornoastre sunt dobândite dup? na?tere. A?a cum fiecare persoan? este unic? la felde unic este ?i sistemul de valori pe care ?i-l construie?te pe parcursulvie?ii.Pentru c? cineva s? trag? un “semnal de alarm?” cu privire la nerespectareaanumitor aspecte cu privire la practicele neetice, ilegale, imorale decare are cuno?tin?? c? se desf??oar? în organiza?ia în care lucreaz? estenevoie c? aceea persoan? s? fie definit? de un puternic sistem de valori cares?-I permit? asumarea consecin?elor faptelor sale de dezv?luire a acestor gende informa?ii .Articolul de fa?? dezbatecadrul teoretic cu privire la cei doi termeni ai prezen?ei teme, valorile ?icomportamentele contraproductive positive, în baza literaturii ?tiin?ificeprezentând câteva din modelele teoretice consacrate ?i de asemenea prezint?câteva articole, studii în care cei doi termeni au fost pu?i în rela?ie. Cuvinte cheie: sistem de valori , comportamente contrapoductive negative,comportamente contraproductive pozitive, cadru organiza?ional, “semnal dealarm?”CadrulteoreticDefinirea valorilor A încerca s? dai o defini?ie exact? pentru no?iunea de valoare este osarcina dificil? datorit? conota?iilor diferite care sunt datetermenului în diferite domenii ?tiin?ifice, iar cel mai frecvent în?eles estecel care vine din ?tiin?ele umaniste.Pentru valoare, în DEX vom g?si urm?toareadefini?ie: “însu?irea unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesit??ilorsociale ?i idealurilor generate de acestea; suma calit??ilor care dau pre? unuiobiect, unei fiin?e, unui fenomen etc.

Best services for writing your paper according to Trustpilot

Premium Partner
From $18.00 per page
4,8 / 5
4,80
Writers Experience
4,80
Delivery
4,90
Support
4,70
Price
Recommended Service
From $13.90 per page
4,6 / 5
4,70
Writers Experience
4,70
Delivery
4,60
Support
4,60
Price
From $20.00 per page
4,5 / 5
4,80
Writers Experience
4,50
Delivery
4,40
Support
4,10
Price
* All Partners were chosen among 50+ writing services by our Customer Satisfaction Team

; importan??,însemn?tate, pre?, merit” (DEX, 1998). Pe lâng? aceast? defini?ie se maig?sesc ?i alte ?ase în?elesuri ale cuvântului valori, de aici concluziaversatilit??ii acestui cuvânt.Teorii despre  valori au fost emise de filozofi ?i oameni de ?tiin??sociali. Printre ace?tia se num?r?: Nietzsche, MaxWeber, Émile Durkheim, Clifford Geertz , Shalom Schwarz, dar listacelor care au definit într-un fel sau altul valorile este cu mult mai lung?,deoarece de-a lungul timpului acest concept complex a fost extrem dedezb?tut.

 Nietzsche spunea c? valorile sunt c? ni?teiluzii (cred c? „ceva” este bun ?i eu sunt convins c? eu cred c? acel „ceva”este bun, deoarece acel „ceva” este chiar bun). În realitate, în unele cazurinu exist? modalit??i de a demonstra c? ceva este bun sau r?u. Uneori valorilesunt formate ?i dup? intersele psihologice care sunt hr?nite.Teoria valorilor  lui Max Weber estedeparte de cea a lui Nietzsche, acesta insistând pe rolul ra?ionalit??ii învia?? moral? ?i în istorie.

David Émile Durkheim consider? c? valorilenu trebuie analizate ca iluzii, deoarece acestea varieaza de la osocietate la alt? datorit? resurselor cognitive, contextului, nivelului deformare al persoanelor ?i multor altor factori. Valorile pot fi func?ionaleîntr-o societate, dar nu neap?rat ?i în alta ?i ele pot fi exprimate diferitprin simboluri, mituri sau concepte mai mult sau mai pu?intransparente. Într-un cuvânt, teoria lui Durkheim este mult maiimportant?, complex? ?i, de asemenea, mult mai acceptabil? decât multe dintrecele mai moderne teorii.Psihologia define?te valorile c? fiindni?te elemente de orientare a fiec?rui individ în lumea înconjur?toare,prin care se justific? anumite ac?iuni ce se identifica c? fiind posibilegratifica?ii sau beneficii, toate acestea fiind urmarea motiva?iilor,aspira?iilor ?i nevoilor personale.           Sociologia ?i antropologia au definit valorile c? fiind individuale ?iinterioare, fiind determinate social exprimate ?i induse de norme, ideologi ?iobiceuri. Clifford Geertz este cel care sus?ine c? valorile, credin?ele suntpercep?ii individuale ale valorilor ?i credin?elor colective care suntspecifice fiec?rei culturi în parte ?i sunt interiorizate prin socializare.           Valorile nu sunt observabile ?i nimeni nu poate descrie cu precizie valorileunui individ.

           La nivelul individului valorile sunt structurate sistematic în sisteme devalori, iar valorile unui anumit domeniu (de exemplu; religia, familia, munc?)sunt determinate ?i determina valorile celorlalte domenii. Valorile suntrelativ stabile în timp ?i ele determina alergerile, atitudinile,comportamentele ?i opiniile oamenilor.  De asemenea pe baza valorilor esteformat? ?i structura societ??ii, formarea ?i organizarea familiei, a rela?iilorsociale, func?ionarea institu?iilor ?i organiza?iilor, etc.           Schimbarea valorilor se poate face, dar este un proces de durata ?i se faceprin preluarea gradual a unor valori noi  în detrimentul valorilor „vechi”care î?i vor pierde rolul dominant.           Schwarz a emis o teorie a valorilor încercând o ierarhizare care propuneexisten?a a zece domenii de valoare larg? care sunt universale ?i destul decuprinz?toare.Din perspectiva psihologul social ShalomSchwarz  valorile sunt concepte sau credin?e care se refer? la st?rile saucomportamentele dorite, dep??esc situa?iile specifice, a comportamentului, aoamenilor ?i a evenimentelor ?i sunt ordonate dup? importan?? relativ?.Bazându-se pe opera lui Rokeach , Schwartz a propus o teorie a con?inutului ?istructurii valorilor umane.

Aceast? teorie este în prezent cea mai r?spândit??i validat? teorie a valorilor.Schwartz (1992; Schwartz ?i colab., 2012) define?tevalorile de baz? c? obiective trans-situa?ionale, variind în importan??, careservesc c? principii directoare în via?a unei persoane sau a unui grup.Postulatul central al teoriei valoriloreste c? valorile formeaz? un continuu motiva?ional circular. Continuumul poatefi împ?r?it în multe feluri. Teoria ini?ial? din 1992 a propus o împ?r?ire aacesteia în 10 valori, în timp ce teoria rafinat? din 2012 diferen?iaz? acela?icontinuum în 19 valori.

Teoria cu cele 10 valori a lui ShalomSchwarzPUTERE: Statutul social ?i prestigiul, controlul saudomina?ia asupra oamenilor ?i a resurselorREALIZARE: Succesul personal prin demonstrareacompeten?ei conform standardelor socialeHEDONISM: Pl?cerea sau satisfac?ia senzual? pentrusineSTIMULAREA: excitare, noutate ?i provocare în via??AUTO-DIREC?IA: Gândirea independent? ?i ac?iunea -alegerea, crearea, explorareaUNIVERSALISM: În?elegere, apreciere, toleran?? ?iprotec?ie pentru bun?starea tuturor oamenilor ?i pentru natur?BENEVOLEN?A: Conservarea ?i sporirea bun?st?riipersoanelor cu care cineva se afl? în contact frecventTRADI?IA: Respectul, angajamentul ?i acceptareaobiceiurilor ?i ideilor pe care le ofer? cultur? tradi?ional? sau religiaCONFORMITATE: Obedien??, Restrângerea ac?iunilor,înclina?iilor ?i impulsurilor care pot sup?r? sau r?nii pe al?ii ?iîncalc? a?tept?rile sau normele sociale SECURITATE: siguran??, armonie ?i stabilitate asociet??ii, a rela?iilor ?i a sineluiInstrumente pentrumasurarea valorilor umane:Primul instrument dezvoltat pentru am?sura valorile bazate pe teorie este Schwartz Value Survey (SVS, Schwartz,1992, 2006a).O alternativ? la Schwartz Value Surveyeste chestionarul privind valorile portretului (PVQ) dezvoltat pentru a m?suracele zece valori de baz? în e?antioanele copiilor de la vârsta de 11-14 ani.Picture Based Value Survey for Children (PBVS-C), Döring,Blauensteiner, Aryus, Drögekamp, Bilsky, 2010Animated Value Instrument (AVI), Collins,2012Testul scara valorilor, Robert Dilts ?iPeter SengeChestionarulWorld Values Survey (WVR) – este un proiect mondial de cercetare a valorilor ?iconvingerilor oamenilor din diferite ??ri ?i analizeaz? ?i modific?rilesurvenite în timp în urma schimb?rilor socio-politice din respectivele ??ri.

Chestionarele au fost aplicate din anul 1981 în aproape 100 de ??ri. Valorile sunt o component? central? a sinelui?i a personalit??ii noastre, diferite de atitudini, credin?e, norme ?itr?s?turi. Valorile sunt cele care declan?eaz? comportamentele ?i atitudinile.În 2005  România a fost inclus? înWorld Values Survey, iar valorile cele mai puternice ale românilor s-au dovedita fi: tradi?ionalismul, orientarea c?tre securitate, conformismul ?iuniversalismul.

În România leg?tur? valorilor personale ?iangajamentul organiza?ional, a fost analizat? într-o cercetare relativ recent?(?ânculescu, 2014), pe un e?antion de 523 de angaja?i din diverse companii. Înurm? cercet?rii au rezultat ?apte dimensiuni valorice ale angaja?ilorparticipan?i, acestea sunt: competitivitatea, accentul pe recompense, inova?ia,orientarea spre performan??, responabilitatea socila, sus?inerea celorla?i ?istabilitatea.            Comportamentelecontraproductive Cercet?torii au analizat acestecomportamente ?i au descoperitmai multe modele teoretice ?i mai multe denumiripentru aceste comportamente, dar care ,totu?i au aproximativ acelea?icaracteristici: deviant? la locul de munc? (workplace deviance – Bennett andRobinson, 2003), comportament antisocial (antisocial behavior – Giacolone andGreenberg, 1997), comportament disfunc?ional, comportament contraproductiv(counterproductive behavior – Mangione and Quinn,1975).           Într-o organiza?ie atunci când comportamentul normal de lucru dep??e?te normeleorganiza?iei, consecin?ele pot fi majore ?i afecteaz? mai multe nivelurifunc?ionale ale organiza?iei. Devierea trebuie definit? în termenii standardelorunei anumite organiza?ii, grup social, a nu se în?elege c? se face referire laun sistem de standarde morale absolute. (Kaplan, 1975)  Definitii:Comportamentul este considerat contraproductiv atuncicând sunt înc?lcate de o persoan? sau un grup, politicile, reglement?rileinterne ale unei organiza?ii, lucru care ar putea pune în pericol bun?stareaorganiza?iei ?i a angaja?ilor s?i. (Robinson ?i Bennett, 1995)La locul de munc?, comportamentul contraproductiv afost analizat ?i exemplificat în mai multe forme conceptuale.

 Despre natur? comportamentelor contraproductive aufost emise mai multe teorii. Spector (1978) remarc? leg?turile comportamentelorcontraproductive cu spiritul justi?iar, iar Greenberg (1990) le asocia maidegrab? cu frustrarea.Din perspectiva urm?rilor anumitor comportamentecontraproductive au fost delimitate dou? astfel de tipuri decomportamente: comportamente contraproductive negative si comportamentecontraproductive pozitive Comportamente contraproductive negativeBennett ?i Robinson (1995)  au studiat acestecomportamente structurandu-le în dou? dimensiuni:ü  interpersonal(atunci când consescintele vizeaz? alte persoane din organiza?ie)ü  organiza?ional(efectele sunt poten?iale daune, pierderi pentru organiza?ie) fiecare avândcâte un pol major sau minor.Tipologia Bennett &  Robinson:ü  Comportamentecontraproductive interpersonale majore: h?r?uirea sexual?, abuz verbal (mobbingsau bullying ),  a fur? de la colegi, apune în pericol colegi, agresivitateü  Comportamentecontraproductive interpersonale minore: a favoriza, bârfirea colegilor,acuzarea/învinov??irea colegilor, a fi în competi?ie într-un mod nonbeneficü  Comportamentecontraproductive organiza?ionale majore: sabotarea echipamentului, acceptareade mit?, a min?i în leg?tur? cu orele lucrate, a fur? din companie, folosireanecorespunz?toare a informa?ieiü  Comportamentecontraproductive organiza?ionale minore: a pleca mai devreme, a lua pauzeexcesive, a lucra inten?ionat mai încet, risipirea resurselorComportamente contraproductivepozitiveDodge (1985) este cel care a l?rgit disciplin?comportamentului organiza?ional prin conturarea termenului devian?? pozitiv?,dar a fost blamat de cercet?tori precum Edward Sagarin (1975), care aargumentat împotriva validit??ii termenului.Dodge D.

L. a definit în 1985 conceptul decomportamente contraproductive pozitive c? fiind acele fapte care suntatribuite unui individ ?i care dep??esc a?tept?rile, standardeleconven?ionale Al?i cercet?tori c? Morgan (1986) ?i Miceli and Near (1997)  aufost într-o oarecare m?sur? de acea?i p?rere ?i anume c? un anumit comportamentdeviant poate fi pozitiv, în ideea în care angaja?ii doresc s? restabileasc?echilibrul dintre a?tept?rile, valorile personale ?i standardele de comportamentale organiza?iei.            Spreitzer?i Sonenshein (2004) sus?in c? aceste comportamente pot fi clasificate c? fiindcomportamente contraproductive pozitive doar dac? comportamentul se deosebe?tede normele organiza?ionale, comportamentul este voluntar, iar inten?ia esteonorabil?. Tipologia Spreitzer ?i Sonenshein:„Tragerea semnalului de alarm?” / avertizor de integritate  (engl. whistle blowing) – situa?ia în care un angajat sau chiar un fost angajat, dintr-unsentiment de etic? personal? sau sim? al datoriei sau al valorilor pe care leare,  dezv?luie informa?iianumitor persoane sau altor instututii/organiza?ii, care au autoritatea de alua m?suri cu privire la practicele neetice, ilegale, imorale de care arecuno?tin?? c? se desf??oar? în organiza?ia în care lucreaz? sau a lucrat. Pot exist? ?i cazuri în care “semnalul de alarm?” este tras dintr-odorin?a de r?zbunare pe angajator sau din dorin?a de a câ?tig? financiar,aceast? situa?ie nu s-ar încadra la comportamentele contraproductive positive,deoarece inten?ia nu este una onorabil?.

Comportamentecivice organiza?ionale (engl.organiza?ional citizenship behaviors -OCB) sunt acele comportamente care semanifest? în afar? cerin?elor avute fa?? de un angajat, încurajeaz?func?ionarea eficient? a organiza?iei.Responsabilitateasocial? corporatist? (engl.corporate social responsibility – CSR).

Solicitarea comunit??ilor la contribuirea într-un mod pozitiv aorganiza?iilor a dat na?tere la acest gen de comportamente sociale.Activit??ile pe care le desf??oar? companiile sunt: ecologice, procese defabricare, dona?ii c?tre organiza?ii de caritate.Creativitatea/Inova?ia – aceste comportamente pot cre?te performan?a ?i productivitateaorganiza?iei, dar uneori pot împiedica.Factori declan?atori ai comportamentelor contraproductiveDe-a lungul timpului au fost enumera?i numero?ipredictori ai comportamentelor contraproductive.

O teorie privind factorii declan?atori aicomportamentelor contraproductive este legat? de caracteristicile mediului demunc? în care angajatul î?i desf??oar? activitatea. Sims (1992) era dep?rere c? exist? organiza?ii care încurajeaz? acest tip de comportamente ?iîntr-o oarecare m?sur? succesul companiei depinde de acestea.Unii cercet?tori sunt de p?rere c? factoriideclan?atori ai acestor comportamente ?in de tr?s?turile de personalitate aleindividului, unde niveluri sc?zute de amabilitate ?i con?tiinciozitate corelatecu un nivel ridicat de afectivitate negativ? pot conduce la apari?ia acestorcomportamente contraproductive.Lee, Ashton & Shin (2001) au mers înprofunzime cu studierea factorilor declan?atori ?i au descoperit conformmodelului Big Five c? anumi?i factori de personalitate vor prezice tipuridiferite de devian??, cea interpersonal? fiind asociat? cu nivele sc?zute deextraversie ?i agreabilitate, iar cea organiza?ional? a fost asociat? cu nivelesc?zute la con?tiinciozitate.Appelbaum ?i colab., 2005 propun o terie desprefactorii declan?atori pornind de la teoria înv???rii sociale. Cercet?toriisus?in c? într-un grup modelele de rol cu comportament deviant vor influen??semnificativ pe ceilal?i din grup s? manifeste ?i ei la rândul lor acest gen decomportament.

O alt? teorie despre factorii care ar declan?acomportamentele deviante ?ine de a?a numitele comportamente bazate pe situa?iecare apar datorit? anumitor condi?ii de mediu din organiza?ie care predispun angajatulla a manifesta aceste comportamente, ca de exemplu: stresul de la locul de munc?, injusti?ia, frustrarea organiza?ional?,lipsa de control asupra mediului de lucru, ambiguitatea sarcinilor de lucru,sanc?iuni slabe pentru înc?lcarea regulilor ?i restructur?rile. (Henle, 2005)Instrumentele folosite pentrudepistarea comportamentelor contraproductiveRobinson and Bennett (1995) au dezvoltat un instrumentcu 45 itemi conform tipologiei purtând numele autoarelor. (TRB of DWB)Counterproductive Work Behavior (CWB) este uninstrument  tot cu 45 itemi dezvoltat de Spector ?i colab, acest intrumentinclude cele dou? dimensiuni: cea interpesonala ?i cea organiza?ional?.Counterproductive Behavior Index (CBI) cu autoriiLanyon ?i Goldstein (2004) este un instrument de integritate folosit înselec?ie ?i consultan?? organiza?ional?.

Employee Screening Questionnaire (ESQ2) – m?soar?tendin?a angaja?ilor de a se implic? în diverse comportamente, atât pozitive,cât ?i contraproductive, instrument folosit pentru recrutarea angaja?ilorSe mai folosesc ?i alte chestionarele depersonalitate: California Psychological Inventory (CPI), BigFive Questionnaire-2, ABCD-M, Revised NEO PersonalityInventory (NEO PI-R), etc.Studii anterioareÎn studiul “Rolulideologiei etice în devian?a la  locul de munc?” („The Role of EthicalIdeology în Workplace Deviance”), cercet?torii au demonstrat c? anumitestandarde etice ale angaja?ilor sunt asociate cu un grad mai mare sau mai micpentru deviant? la locul de munc?. Angaja?ii care au un nivel ridicat alidealismului  ?i nivel mic la relativism  este foarte posibil s?nu doreasc? s? manifeste comportament deviant, dar la fel de posibil nici s? nutolereze comportamentul deviant al altora, acest lucru transformându-l într-unangajat cu comportament contraproductiv pozitiv, prin denun?area neregulilorobservate, unor foruri în m?sur? s? fac? dreptate. În studiul de caz numit: „Avertizare ?i conformare înierarhia judiciar?”, autorii ne prezint? o situa?ie în care se porne?te de la oinstan?a inferioar? care nu se conformeaz? în mod inten?ionat pentru c?situa?ia cu privire la care dore?te s? trag? “semnalul de alarm?” s?ajung? la o instan?a superioar? pozi?iei sale, iar urm?torul dupe el faceacela?i lucru pentru ca situa?ia s? ajung? la cea mai înalta form? ierarhic?pentru a lua decizia cu un grad de severitate ridicat pentru fapteledescoperite.În articolul „No doctor should be untouchable” scris de Wilmshurst Peter,  semnalul de alarm? este tras dup? ce persoan?carea a s?vâr?it nedrept??ile nu mai era în via??.

Este vorba de o persoan?public? care a fost ap?rat? de legile def?im?rii din Anglia ?i care spuneautorul c? legile acestea au fost f?cute special pentru a-i proteja pe ceiboga?i, de s?raci. Acuza?ia a fost legat? de abuz sexual asupra copiilor ?ipacien?ilor vulnerabili din spitale.Semnalul de alarama a fost mai mult tras pentru a caut? o schimbarecultural? în domeniul asisten?ei medicale ?i pentru promovarea deschideriipentru o protec?ie real? a celor care avertizeaz?.Orly Lobel în articolul sau numit Citizenship,Organiza?ional Citizenship, and the Laws of Overlapping Obligations, vorbe?tedespre angaja?i care ?tiu mai multe informa?ii compromi??toare  datorit?naturii  ?i obliga?iei profesionale ( avoca?i, contabili, medici,asistente) ?i care sunt mai predispu?i la „tragerea semnalului de alarm?” înprivin?a neregulilor descoperite.

 Dileme ?i limiteAst?zi, teoreticienii consider? c? este oleg?tur? strâns? între tipul personalit??ii ?i caracteristicile mediului delucru ca factori declan?atori ai comportamentelor contraproductive pozitive saunegative, datorit? faptului c? personalitatea este uneori contextual? ?ir?spunsul individului poate fi diferit în func?ie de situa?ia particular? încare se afl?.Conceptele dezb?tute având multiple modeleconceptuale pot îngreuna munca cercet?torilor cu privire la alegerea celei maibune metode de cercetare a acestora.Limit?rile cercet?rilor cu privire la temaabordat? sunt strâs legate de individualitate ?i anume c? devierea trebuiedefinit? în termenii standardelor unei anumite organiza?ii, grup social,individ. De exemplu într-o cercetare se folosesc c? grup de referin?? un set decontabili ?i contabilitatea interna?ional? c? standard normativ. În urm?studiului este posibil c? angajatul s? prezinte comportament productiv pentruorganiza?ia în care lucreaz?, dar contraproductiv în plan interna?ional, toateacestea datorându-se standardelor normative diferite acceptate în organiza?ii.Concluzii:           Organiza?iile sunt cele care beneficieaza de studiile care au fost efectuate ?icare se vor mai efectua pe marginea temei prezentei lucr?ri.

Revizuirea literaturii de specialitatecare abordeaz? influen?? valorilor angajatului asupra declan??riicomportamentelor contraproductive pozitive, aduce în mod sigur beneficiiorganiza?iilor care î?i doresc s? recruteze angaja?i despre care pot avea o oarecarecertitudine c? nu se vor angrena în comportamente contraproductivenegative. Dac? organiza?iile se folosesc de rezultatelecercet?rilor pe aceast? tema î?i vor putea stabili mai bine obiectiveleurm?rite în procesul de recrutare, urm?rind câ?iva predictori aicomportamentelor contraproductive. Deasemenea rezultatele se pot folosi la reducerea ?i chiar controlul apari?ieiacestor comportamente care este în avantajul companiei pe termen lung aducândbeneficii substan?iale, prin programe de instruire prin care angaja?ii s?-?idezvolte metode de adaptare la posibilii factori declan?atori. 

Post Author: admin

x

Hi!
I'm Eric!

Would you like to get a custom essay? How about receiving a customized one?

Check it out